Camarazi,
va transmit un punct de vedere a colegului nostru de la BRASOV!
CRIZA DE ÎNCREDERE ŞI „EVADAREA”
DINTR-UN EŞEC LAMENTABIL
Motto.
“Acest material nu este adresat lichelelor sociale pentru că, dăunează
grav sănătăţii. Nu puteţi voi lichelelor să păcătuiţi, prin conduita şi
exprimarea suburbană, cât pot eu, să iert”
În loc de introducere:
„Oamenilor
nu trebuie să le fie frică de guverne... guvernelor trebuie să le fie
frică de oameni”; „Un om poate trăi cu capul plecat o vreme... o ţară
NU!”; „Curajul nu reprezintă absenţa fricii, ci recunoaşterea faptului
că este ceva mai important decât ea”; „Întregul este mult mai important
decât o mică parte!”
Dragi camarazi,
Protestele din ianuarie
2012 , din Piaţa Universităţii au debutat în 12 ianuarie, dată la care,
au avut loc primele acţiuni violente între manifestanţi şi forţele de
ordine. Ca urmare a abuzurilor comise atunci de unii reprezentanţi ai
forţelor de ordine, la împlinirea unui an de zile , şeful jandarmeriei
Bucureşti a fost demis. Astăzi, 13.01.2013, jandarmii au fost surprinşi
în aceeaşi piaţă de către manifestanţi, oameni simpli, cu salarii şi
pensii de mizerie, dar cu principii. Principii, care ar trebui să înalţe orice român pe solida şi trainca piramidă a LIBERTĂŢII.
În aceeaşi piaţă, în urmă cu 23 de ani, la 22 aprilie a avut loc cea
mai mare demonstraţie anticomunistă şi, începând cu aceeaşi dată, zona
centrală a Bucureştiului a fost declarată „Zonă Liberă de Neocomunism”.
Un grup minor de manifestanţi a ocupat Piaţa Universităţii declanşând o
spectaculoasă mişcare socială împotriva acelora care, prin rocada
comunisto-securistă a cadrelor de conducere, mimau democraţia. Era
timpul guvernării FSN. Participanţii la manifestaţia maraton,
împrăştiaţi, în mod barbar prin intervenţia minerilor din 13- 15 iunie
1990, au fost etichetaţi direct şi fără echivoc de „apărătorii
democraţiei din CPUN” cu apelativul „huligan” respectiv, „golan”.
Propaganda comunisto – securistă de atunci a prezentat naţiunii române
mai multe „categorii de golani”: „golan de bine, golan elev, golan
student, golan arestat, golan cu două doctorate, golan cu opinii, golan
profesor,.... mamă de golan”. De atunci şi până în prezent, mii de
personalităţi şi-au exprimat de la balconul universităţii denumit
„tribuna democraţiei româneşti” o suită de revendicări, referitoare la
apărarea democraţiei şi a statului de drept.
Pentru noi, membrii ai SCMD, este foarte clar: „vremea mitingurilor care adunau laolaltă, mii de camarazi, a trecut”. Ne îndreptăm cu bună ştiinţă spre o altă vreme denumită „vremea clevetirilor ascunse şi perfide, a lichelismului social şi politic, a mesajelor şi discursurilor manipulatorii”.
Chiar persoane declarate foarte apropiate de cauza sindicală, nu văd
sensul unui miting al SCMD. Sub lozinca „arde-i pe corupţi” mii de
camarazi acceptă în tăcere propaganda mincinoasă şi se hrănesc din
sentimentele răutăcioase ale pieţei politico- mediatice. Peste tot în
lume societăţile sunt despărţite de o „barieră a puterii”. De o parte şi
de cealaltă parte, sunt dispuse atât colectivităţile umane favorizate
cât şi cele defavorizate de soartă. Dicolo de barieră se află un segment
oligarhic, politico- financiar şi administrativ, divizat formal, în
structuri partinice şi unit prin interesele de clan. Acesta deţine
puterea şi continuă să mimeze democraţia reprezentativă în numele celor
mulţi, sărăciţi, exploataţi şi umiliţi. Selectaţi printr-un concept bine
gândit al votului uninominal şi în acest început de ciclu politic, au
umplut la refuz listele parlamentului organizând prezenta la program, în
ture de serviciu. Susţinuţi de o întreagă reţea, fundamentată pe
principiul ierarhico – funcţional, au construit o zonă rezidenţială a
bunăstării, pe mai multe etaje de rudenie , dintre care cele mai
frecvente sunt de tip „naş –fin”. Aceste etaje de rudenie, prezente în structurile de putere sunt, după părerea subsemnatului, „florile otrăvite„ ale democraţiei.
In mod paradoxal, actuala alianţă stânga – dreapta (USL) a produs
involuntar o breşă în sistemul democraţiei de tip european şi ca urmare a
fost nevoie de existenţa unei supape de siguranţă, pentru salvarea
opoziţiei parlamentare de tipul „proces de redistribuire”. Acest proces,
adoptat tacit prin lege electorală, basculeasză pe cei vinovaţi de
catastrofa umanitară suportată de români, timp de trei ani, în băncile
opoziţiei. Prin „înţelegere frăţească”, rostogolirea responsabilităţilor
şi a infracţiunilor, indezirabilii politici sunt reşapaţi şi refolosiţi
ca pioni ai democraţiei. Prin sloganul „dreptate până la capăt” noua
putere USL a aruncat praf în ochii celor care încă mai cred în miracolul
sancţionării unor vinovaţi de catastrofa umanitară. În concluzie,
toate speranţele noastre în viitor vor fi legate de un principiu
consacrat în ultimii 23 de ani, „banul dictează”.
Dragi camarazi,
Manifestaţiile din Piaţa
Universităţii îmi creează o anumită nostalgie a vremurilor în care şi
noi militarii pensionari, reprezentam o forţă civică redutabilă, demnă
de luat în seamă. Am participat la toate mitingurile SCMD din Bucureşti
şi judeţul Braşov şi de fiecare dată, prin mandatul dat de CD al SCMD,
v-am reprezentat ca şef al delegaţiei, atât la Palatul Cotroceni cât şi
la Televiziunea publică şi Palatul Victoria. De fiecare dată, am cerut
celor în drept respectarea unui principiu: „restabilirea dreptăţii şi adevărului”.
De-a lungul celor trei ani (2009 – 2012) am scris peste 100 de
editoriale în care am promovat acelaşi principiu. Nenumărate Petiţii,
Apeluri de Urgenţă, Scrisori deschise, semnate de sute de camarazi au
luat drumul Guvernului, Preşedinţiei, Parlamentului şi Ministerului
Apărării Naţionale. Am luat contact direct cu diverse personalităţi
politice de rang înalt, în faţa cărora, am pledat pentru respectarea
acestui principiu. Am crezut iniţial şi eu, ca şi dumneavoastră în
principiile statului de drept şi mai ales în sintagma des utilizată „nimeni nu este mai presus de lege”.
A trecut destul de mult timp şi ne-am convins cu toţii că sunt atât de
mulţi oameni şi atât de multe instituţii, care se situează „mai presus
de lege”. Se cunosc nenumăraţi edili care au derulat programe inutile
sub semnătura unui pix clientelar ( patinoare de două ori mai scumpe,
terenuri sportive în pantă, parcuri de agrement în păduri, telegondole
la sate, gări superelectronizate în care nu vezi picior de om într-o
lună, reţea de canalizare în sate ale căror locuinţe nu sunt prevăzute
cu băi, borduri şi marcaje rutiere pe drumuri în paragină, festivaluri
de tipul „laleaua pestriţă”, secţii moderne de spitale fără personal,
etc). Dar sunt şi instituţii cu serioase derapaje de la normele juridice
, morale şi etice. Acţiunile noastre în instanţele interne şi
internaţionale au fost lovite de nulitatea funcţională şi deontologică a
acestora (a se vedea absenţa răutăcioasă şi tendenţioasă a răspunsului
la contestaţii, atât de necesar în acţiunile de apărare a dreptului la
pensie).
Dragi camarazi,
Acum suntem în momentul în care înregistrăm eşecuri pe toată linia.
Nu mai există comunicare între noi. Numai pe 10 bloguri din 86 sunt
postate materiale ce vizează restabilirea dreptăţii şi adevărului iar
pe blogul central, niciunul. Nu există niciun fel de comunicare între
noi, cu câteva excepţii. Nu există niciun fel de strategie pe termen
scurt, iar pe termen mediu şi lung a spera aşa ceva, este utopic. Clevetirile
şi răutăţile ieşite de sub controlul deontologic propriu, alimentează
zilnic, manifestările licheleşti penetrate de bunăvoie în blogurile
SCMD. Sub argumentaţia transparenţei, am căzut pradă unei propagande
bine plătite şi infiltrate încă de la început, în structurile SCMD.
Reproşurile la adresa conducerii de trădare a intereselor, sunt
alimentate masiv atât de atitudinea anonimă faţă de mitingurile
organizate , cât şi de lipsa de participare a noastră, în proporţie de
peste 80%. Foarte mulţi criticaţi, de acasă din fotoliile confortabile,
opţiunea noastră pentru sprijinul USL. Se cunoaşte faptul că, opţiunea
juridică a „dat chix”( am explicat sumar de ce) şi logic era, să avem o
variantă de rezervă. Această variantă de rezervă, soluţia politică
de rezolvare a abuzului, a fost declanşată în 1Mai 2012, când în Piaţa
Victoriei, ne-am adunat cu greu, 500 de protestatari SCMD. Atunci,
premierul proaspăt desemnat, dl. Victor Ponta a cântărit spiritul nostru
de solidaritate şi din acel moment ne-a potolit setea de dreptate ,
prin declaraţii liniştitoare. Am să reamintesc numai textul uneia” Un
mesaj special vreau să-l transmit către acei militari, este vorba de
aproximativ 7000 din Ministerul Apărării şi încă câteva mii din
Ministerul de Interne care au avut de pierdut la momentul recalculării
pensiilor. În bugetul pe 2013 şi în mod eşalonat, trebuie să îndreptăm
acest lucru.... Avem obligaţia şi în bugetul pe 2013 avem intenţia clară
de a-i aduce şi pe ei la nivelul la care ceilalţi colegi în mod meritat
au ajuns (03. 12. 2012)”. Din nefericire pentru cei 26.500 de
pensionari militari, cu „pensiile greşit recalculate”, forţa
reprezentativă a celor care am fost în Piaţa Victoriei la 1 mai 2012,
suficient de firavă, nu a avut tăria de a imprima o voinţă politică
serioasă pentru a „face dreptate până la capăt”. Din aceste
considerente, a da vina pe conducere şi a acuza-o de trădare a
intereselor SCMD mi se pare a fi demnă de „politica struţului”. Tot în
şirul eşecurilor repetate se înscrie incapacitatea noastră de a menţine
spiritul de solidaritate şi respect reciproc. Prin intervalale inactive
ale filialelor s-au încadrat în fluxul denigrării persoane dubioase care
bălăcăresc prin limbaj suburban orice acţiune comună şi acuză permanent
orice acţiune de ieşire a noastră, din derapajul pasivităţii. Problema
fondurilor SCMD şi a cheltuirii lor, a devenit mărul discordiei la fel
ca şi încercarea noastră de a compensa eşecul juridic printr-o soluţie
politică. Dacă la finalul acestui efort vom fi martorii unui eşec total
şi lamentabil să căutaţi izvoarele lui în modul nostru de a fi, de a
respecta, adapta şi aplica, principiile care ne-au definit. Nu aruncaţi
vina noastră în spatele unor lideri. Ei vor pleca, deoarece este
necesară schimbarea însă, vor veni vremuri mult mai grele. Vor fi
corelate salariile între categorii şi profesii şi implicit, vor fi
corelate şi pensiile. Atunci veţi căuta alţi lideri pentru că rănile
produse vor fi mult mai adânci. Toate instanţele vor da dreptate
guvernelor şi statelor deoarece acestea „cunosc cel mai bine care sunt
măsurile de austeritate ce trebuie luate dincoace de barieră” în lumea
calicilor. Dincolo de barieră nu veţi avea acces, acolo este o altă
lume clădită prin efortul şi sudoarea voastră. Acolo trăieşte o lume
care vă va croi multiplele şi diversele legi ale supunerii totale. Acolo
se vor plămădi strategiile de anihilare a forţei civice şi a
democraţiei stradale. O stradă aflată în totală paragină, prin răutăţile
artificial induse de o propagandă nemiloasă, partinică, clientelară,
mincinoasă şi trădătoare.
Ştiu că aşteptaţi minuni
de la guvernul Ponta. Aceste minuni nu vin de la sine. Este iarnă ,
staţi în gura sobei şi depănaţi amintiri de altădată. Aşteptaţi ca
liderii, care nu mai reprezintă pe nimeni să vă aducă dreptatea şi
echitatea în fiecare casă. Veţi aştepta mult şi bine, deoarece
guvernanţii nu au timp să revină la promisiunile din campanie. De fapt,
nici nu sunt obligaţi să o facă. Îi presează mecanismele sofisticate ale
transferului de responsabilitate şi eşec, din neputinţa lor, în cârca
voastră. Lupta pentru putere abia acum a început. Este a doua fază în care, eliberaţi din chingile electorale, vor reface jocurile puterii într-un parlament sufocat numeric.
Rocada între ministerele
de forţă, mâna întinsă finului, cruciada împotriva „violatorilor” în
uniformă, amneziile legate de promisiunile pensionarilor militari, demonstrează că se pregăteşte o schimbare de retorică şi de atitudine.
Numai societatea civilă
îi poate trezi la realitate pentru a face publice: rezultatele şi
măsurile aplicate furăciunilor anterioare, refacerea echităţii şi
restabilirea adevărului pensiilor militare, scoaterea din sistem a
caracatiţei clientelare, îndepărtarea nulităţilor, rezolvarea inflaţiei
gradelor militare, sechestrul pe averile „demnitarilor” declaraţi de
instanţe – hoţi, anihilarea influenţei baronilor locali şi instaurarea
legitimităţii instituţionale, etc. Din societatea civilă făcea parte şi
SCMD. Acesta s-a retras din luptă în momentul în care camarazii
vătămaţi, în mod barbar, trebuiau să sărbătorească victoria. Am lansat ,
în repetate rânduri, apeluri la unitate şi acelora care, „pentru merite
exemplare”, au fost „Blagosloviţi şi Opriţi” din foame, cu un
binemeritat supliment de bunăstare. Recentele controale ale Curţii de
Conturi la casa sectorială vor dărâma sensul „cutumei politice fin-naş”,
vor pune în evidenţă reaua intenţie şi incompetenţa cu care ni s-au
încurcat destinele şi ni s-au amestecat arbitrar, demnităţile. Sau poate
, de dragul menţinerii structurilor de putere, tot acest haos financiar
şi procedural va fi aruncat sub preş. În această situaţie, lăsaţi
fraţilor istoria şi ocupaţi-vă de prezent şi viitor! Transmit un ultim
apel la solidaritate şi implicare! Un ultim apel colegial domnului
colonel Tudor Marian, organizatorul acţiunilor noastre democratice şi legitime, filiala SCMD sector 6, Bucureşti. Un ultim apel membrilor Comitetului Director. Refaceţi „linia frontului” şi treceţi la combaterea civică, democratică a abuzului! Camarazi, vă ordon, treceţi peste orgolii! Încă se mai poate, până nu este prea târziu!
Preşedintele SCMD, Filiala 1 Braşov
Prof.univ.dr. Petrişor Mandu
Asteptam opinia dumneavostra, a tuturor colegilor suceveni!
Col.rez. Coca Ion
